Limba latină - Fonetică - Articol despre - versiunea PDA

Latină, terminologia greacă - fonetica, pronunție de cuvinte
Limba latină - fonetica, pronunția

Vocalele A, o, u sunt pronunțate ca limba română și, oh ,. De exemplu:






Vacca [Waka] - vaca
dolor [Dolor] - durere,
ciuperca [Fungus] - ciuperci.

e este pronunțată ca în vocalelor românească e. De exemplu:
enteron [enteron] - intestinal,
vertebră [vertebră] - vertebra.

I se pronunță ca în limba română și vocalei. De exemplu:
linimentum [linimentum] - alifie,
sitis [Orașe] - sete.

În cuvintele de origine greacă găsite în „epsilon“ sau „igrek“ ( „și greacă“), și citește ca un rus. De exemplu:
liză [liză] - degradare.
sympathicus [simpatikus] - simpatic.

Trebuie remarcat faptul că y scrisoarea este scris în următoarele cazuri.
1. În consola, luată din limba greacă:
* Hipo (hipo) - în conformitate cu:
hypodermaticus [gipodermatikus] - subcutanat,
hypoglossus [gipoglossus] - sublingual.

* Hyper (hiper) - peste, de asemenea, foarte mult:
hiperemie [Hiperemia] - preaplin de sânge
Hiperalgezia [hiperalgezia] - sensibilitate crescută la durere,
hipertrofia [hipertrofie] - hipertrofie.

* Disestezie (puncte de dificultate, frustrare sau a proprietății în mod drastic opusă a ceva):
dispepsie [dispepsie] - indigestie,
disforie [disforie] - stare de rău,
disurie [disurie] - dificultate la urinare.

A nu se confunda cu prefixul grecesc disestezie prefix latin dis-. indicând separarea ceva:
dispersio [Dispersia] - disipare.

2. Sufixul -yl-. care se găsește în cuvântul grecesc Hyle, se referă la o substanță:
salicylicus [salitsilikus] - salicilic,
methylicus [metilikus] - metil.

Diftong sau diftong, adică combinație de două vocale diferite sunt pronunțate ca un singur sunet sau o silabă.

Diftongi ae, oe se pronunță ca în vocalelor română e. De exemplu:
aegrotus [egrotus] - pacient,
edem [EDEM] - edem.

În cazul în care diftongi ae, oe nu face un sunet, și ar trebui să fie pronunțată separat, peste „e“ a pus două puncte - e. De exemplu:
AOR [RIA] - aer,
diploo [diploe] - burete oase plate.

au diftong este pronunțată ca în ay diftong românesc. în care y sună pe scurt ca ceva între un sunet în limba română sau. De exemplu:
trauma [Traum] - prejudiciu,
auricula [auricular] - Pinna.

Diftong UE este pronunțată în UE română:
pleura [pleura] - pleura,
Europa [Europa] - Europa,
eucalipt [eukaliptus] - eucalipt.

Ou diftong este rară, este pronunțată în limba rusă. de exemplu:
pneumonia crouposa [pneumoniya krupoza] - inflamație acută a plămânilor.

Înainte de scrisori e, i, ae y și diftongi, oe c q rus pronunțat. De exemplu:
cerebel [tserebrum] -mozg,
citus [tsitus] - rapid,
cytus [tsitus] - celula
caecitas [tsetsitas] - orbire,
coeptum [tseptum] - începe.

În alte cazuri, cu pronunțat la sunet exemplu .:
carbo [carbo] - cărbune,
Convallaria [kovalyariya] - lăcrămioară,
fractura [fractură] - fractură.

g este pronunțat ca sunetul unui exemplu:
glanda [glyandulya] - fier,
Gena [Gan] - obraz.

h se pronunță ca la jumatatea drumului de sunet între un român și x. mai aproape de ha din Ucraina:
haema [HEMA] - sânge,
humerus [humerus] - umăr.

Litera k este luată din limba greacă:
kephalologia [kefalologiya] - știința minții.
În limba latină k este foarte rar, pentru că în loc de k c, de obicei, în scris. Chiar și în cuvinte împrumutate din limba greacă, sunetul este frecvent transmis prin cu. De exemplu:
schelet [schelet] - sceleton [stseleton] - schelet
kystis [kistis] - cystis [tsistis] - chist.

Am pronunțat întotdeauna încet:
alatus [alyatus] - cu aripi,
collum [kolyum] - gât.

m este întotdeauna pronunțată ca exemplul rusesc m .:
medulla [medulya] - creierul,
Membrana [Membrana] - coajă.

n este întotdeauna pronunțat n Rusă. De exemplu:
nervus [nervus] - nerv
Naris [Naris] - nară.

q este întotdeauna în conjuncție cu u și pătrat pronunțat. De exemplu:
scamă [Squam] - cântare,
quotidie [kvotidie] - zilnic.

e cum se pronunță. cum h (cum ar fi sunetul între doua vocale se pronunta sau vocala intre si m sau n). De exemplu:






narcoză [narcoză] - anestezie
incisio [incizie] - secțiune,
Neoplasma [neoplyazma] - Tumora
mensis [Menzies] - luna.

x este pronunțat ca ks. De exemplu:
vox [vox] - voce,
dexter [dekster] - dreapta.

În unele cazuri (între vocalele) x pronunțat kOe. De exemplu:
examen [examen] - testul.

z pronunțat h Rusă. găsit în cuvinte de origine greacă. De exemplu:
eczeme [eczeme] - eczeme,
zoon [zoon] - animal.

În cuvinte împrumutate din alte limbi (dar nu și greacă), Z se pronunță p Rusă. De exemplu:
gripei [gripei] - gripa.

combinație Ngu de litere înainte de a vocalelor NGV pronunțat. De exemplu:
sanguis [Sangvis] - sânge,
unguentum [ungventum] - Unguent.

Combinația dintre TI înainte de un sunet vocale este pronunțat ca chi. De exemplu:
operatio [Funcționare] - afaceri, activități, operațiuni,
functio [Caracteristici] - funcție.

Dar, după s, x ti combinatie plus o vocala este pronunțată ca ITS sau ksti. De exemplu:
combustio [kombustio] - arde,
mixtio [mixt] - amestecare.

Qu combinație este întotdeauna citit ca un pătrat. De exemplu:
cuantice [Quantum] - cum,
aquosus [akvozus] - apos.

Sch combinație citește cx. De exemplu:
Ischia [iskhiya] - șolduri,
Schola [Schola] - om de știință, rapoarte, prelegeri, școală.

Combinația ca sau su + su + e sva pronunțată sau BOO, dacă următoarea vocala este o silabă. De exemplu:
suavis [svavis] - dulce.

În cazul în care combinația nu este o silabă, urmată de o vocală, apoi pronunțată su. De exemplu:
suis [suis] - porci,
suus [suus] - propria lui,
Suillus [suilyus] - porc.

În cuvintele de origine greacă, consoane duble sunt pronunțate ca o singură consoană.

CH combinație se citește ca x. De exemplu:
CHOLE [sala] - bilă
chamomilla [hamomilla] - mușețel.

PH-ul combinație citit ca f. De exemplu:
accentuăm [Fazis] - faza,
phlegmone [flegmone] - anticelulita.

Combination m th citit ca un exemplu .:
ophthalmos [oftalmos] - ochi,
talamusului [talamusul] - talamus.

Combinația dintre rh citește p. De exemplu:
haemorragia [gemoragiya] - sângerare,
rhinologia [Rhinology] - doctrina bolilor nazale.

Accentul. Accentus. Longitudine și senzația de lipsă de silabe.

În vocalele latine sunt scurte și lungi. Stresul asociat cu longitudinea și concizia silabe, și longitudinea și concizie silabe sunt dependente de o vocala dublă sau vocalică (diftong), care face parte din silabei.
Longitudine notată cu simbolul - peste o vocala, iar concizia semn °.
De exemplu: lavare, scribĕre.

Accentul nu cade pe ultima silabă.

1. În cuvintele din două silabe, stresul este întotdeauna plasat pe silaba inițială. De exemplu:
Morbus - boala,
cytus - celula
Caput - cap,
mesis - luna
Radix - rădăcină,
febris - febră.

2. stres cuvinte polisilabic depinde de vocalei longitudine concizie sau silaba penultima (a 2 cuvinte silabă de la sfârșitul anului). Dacă o vocală lungă, silaba vocile puternice, iar în cazul în care vocalei scurt - accentul se pune pe al 3-lea silaba de la sfârșitul cuvântului. De exemplu:
ligamentului - buchet
4 3 2 1
incisura - muschiulet
4 3 2 1
dar
palpebra - pleoapelor
3 2 1
tibiei - tibiei.
21 martie

Vocalele sunt lungi prin natura și poziția.
1. Prin natura vocalelor silaba penultima sunt lungi:
a) în diftongii au, ae, oe, UE (întotdeauna lung). De exemplu:
gangraena - cangrenă,
coelia - abdomen,
Crataegus - păducel.
b) sufixe: -al, -ar, -la, -in, -iv, -os, -ur, -ut. De exemplu:
ligatura - ligatură,
digestiva - instrumente pentru a îmbunătăți digestia,
clavicularis - clavicular,
exsiccatus - uscat,
cranialis - craniu,
acutus - ascuțite,
analginium - analgină.

2. Poziția vocalei silabei penultima este lung:
a) înainte de mai multe consoane. De exemplu:
nonnullus - unele,
fragmentum - cip.
b) la x și z. De exemplu:
affluxus - congestie,
profilaxie - prevenire,
Oryza - Fig.

3. Vocala silabei penultima este scurt:
a) natura - în sufixe: -ic, -ol, -ul. De exemplu:
glanda - fier,
Vesica - un balon,
decolora - colorat.
b) cu privire la situația - o vocala înainte de o vocală și înainte de ore. De exemplu:
labium - buze
emulsio - emulsie
extraho - Eu trag.
Excepție. Nu creați o vocală următoarele combinații de litere: ch, ph, rh, th. precum și o combinație de: bl, pl, dl, tl, gl, br, cl, pr, dr, tr, gr, cr, și altele. De exemplu:
palpebra - pleoapelor
apofizele - proces,
celebris - cunoscut.

Accente în termeni de origine greacă

cuvânt latinizat de origine greacă nu respectă întotdeauna regulile de lectură latină.
Acest lucru se aplică în primul rând cu termenii și condițiile care se termină în -ia. în care accentul cade pe silaba a doua sau la sfârșitul unui cuvânt (de exemplu: chirurgia - chirurgie), sau a treia silabă de la sfârșitul cuvântului (de exemplu: arteria - artera). Diferența în cuvântul stres se datorează faptului că, în primul caz datează un diftong vocală lungă greacă (epsilon + iota), care își păstrează lungimea sa și în limba latină.

În ceea ce privește în -ia cu accent pe a treia silabă vocalei i se duce la litera grecească vocalei i (iota). Este, practic, numele biologice generale. De exemplu:
zoologia - Zoologie,
homologia - conformitatea.

Printre aceste cuvinte, există un grup mare de termeni clinice, care sunt utilizate în mod tradițional, cu accent pe a doua silabă. De exemplu:
hipertonie - hipertensiune,
Therapia - terapie,
hemofilie - hemofilie.

Adjectivele sunt formate prin utilizarea grec -ideus element de termen, a. um- (-vidny) adesea pronunțat cu accent pe prima silabă, adică pe -e (mai degrabă decât -CI. ascendent la diftongului datoriilor din Grecia). De exemplu:
xiphoideus [ksifoidEus] - xifoid.

Cu toate acestea, trebuie să se țină seama de faptul că au fost introduse adjective pe -ideus în terminologia anatomică în secolul al XVII-lea. și în aceiași termeni indică o asemănare, asemănare, în timp ce altele indică identitatea, raportul la organ sau entitate care are o formă de așa-numita adjectiv. Pentru a distinge între ele în sensul de similitudine remarcat accentul pe a doua silabă (în -i), și apartenența la a doua silabă (în -e). De exemplu:
Scaphoideus [skafoIdeus] - scaphoid,
hyoideus [hioidEus] - sublingual.